MIHAELA SERBAN – Lectia nr.2 – Sistemul nervos-clasificare

MIHAELA SERBAN – Lectia nr.2 – Sistemul nervos-clasificare

0
524

Sistemul nervos este alcatuit din totalitatea organelor in componenta carora intra tesutul nervos.

  • Din punct de vedere functional sistemul nervos se clasifica in:

-sistem nervos somatic (al vietii de relatie) SNS
-sistem nervos vegetativ (al vietii vegetative) SNV
Sistemul nervos somatic asigura legatura intre organism si mediul de viata.
Sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea organelor interne (activitatea viscerelor).

  • Din punct de vedere topografic sistemul nervos se clasifica in:

-sistem nervos central SNC
-sistem nervos periferic SNP

Sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala in functie de conditiile mediului inconjurator.
Rolul sistemului nervos somatic: integrarea organismului in mediul sau de viata.
Sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea organelor interne (viscerelor) in conditii diferite de viata.
Din punct de vedere structural si functional, sistemul nervos vegetativ se clasifica in:
-sistem nervos simpatic (care actioneaza in situatii neobisnuite)
-sistem nervos parasimpatic (care actioneaza in conditii obisnuite)

I.SNC ax cerebrospinal (nevrax) este alcatuit din maduva spinarii si encefal
Maduva spinarii
Maduva spinarii este situata in canalul vertebral format prin suprapunerea orificiilor vertebrale.
Maduva spinarii se intinde de la vertebra cervicala C1 la vertebra lombara L2, de unde se continua cu filum terminale pana la vertebra a doua coccigiana.
Encefal
Encefalul este situat in cutia craniana si este format din:
1.Trunchi cerebral (bulb rahidian, puntea lui Varolio si mezencefal)
2.Cerebel
3.Diencefal (talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus)
4.Emisferele cerebrale
Organele sistemului nervos central sunt protejate de un sistem de membrane cerebro-spinale care alcatuiesc meningele.Cele trei membrane cerebro-spinale sunt: duramater, arahnoida si piamater.
Intre arahnoida si piamater se afla un spatiu plin cu lichid cefalo-rahidian, cu rol trofic si de protectie mecanica.
II.SNP sistem nervos periferic este alcatuit din nervi periferici si ganglioni nervosi
Nervii periferici
Nervii periferici sunt alcatuiti din prelungirile neuronale si sunt reprezentati de:
-12 perechi de nervi cranieni (senzitivi, motori si micsti)
-31 perechi de nervi spinali (micsti)
Ganglionii nervosi
Ganglionii nervosi sunt alcatuiti din aglomerari de corpi neuronali si sunt reprezentati de:
-ganglioni spinali
-ganglioni cranieni
-ganglioni vegetativi

Functia reflexa

Functia reflexa se realizeaza prin substanta cenusie a sistemului nervos.
Distributia substantei cenusii
a)La nivelul maduvei spinarii
Substanta cenusie este dispusa la interior, are forma de fluture si prezinta prelungiri numite coarne (3 perechi de coarne)
-doua coarne anterioare (o pereche de coarne anterioare) care contin neuroni somatomotori, care conduc informatiile de la centri nervosi la efectori
-doua coarne posterioare (o pereche de coarne posterioare) care contin neuroni somatosenzitivi, care conduc informatiile de la receptori la centri nervosi
-doua coarne laterale (o pereche de coarne laterale) care contin neuroni vegetativi: visceromotori si viscerosenzitivi
b)La nivelul encefalului
1.In trunchiul cerebral substanta cenusie este dispusa la interior si fragmentata in nuclei: senzitivi, motori, vegetativi si propii.
2.In cerebel substanta cenusie este dispusa la interior, unde formeaza nuclei de substanta cenusie, si la exterior, unde formeaza scoarta cerebeloasa.
3.In diencefal sunt mase de substanta cenusie sub forma de nuclei in toate componentele sale: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus.
4.In emisferele cerebrale substanta cenusie este dispusa la interior, unde formeaza nucleii bazali (corpii striati), si la exterior, unde formeaza scoarta cerebrala (cortexul cerebral).

Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex (reflexul).Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul asupra unei zone receptoare.Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex.Arcul reflex este format din 5 componente: receptor, cale aferenta, centru nervos, cale eferenta si efector.

RECEPTOR  >>> calea aferenta >>> CENTRU NERVOS >>> calea eferenta >>> EFECTOR

1.Receptorul
Este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate, proportional cu intensitatea stimulului.Rolul receptorului este de a transforma energia stimulului in influx nervos.Receptorii pot fi clasificati dupa mai multe criterii.
1.Dupa localizare
-exteroceptori situati la nivelul pielii, se afla la periferia organismului si primesc informatii din mediul extern.
-propioceptori sunt localizati in muschi, tendoane, articulatii, periost (membrana conjunctiva a oaselor) pericondru (invelis conjunctiv al cartilajelor).
-interoceptori (visceroceptori) sunt situati in peretii organelor interne (viscerelor) si primesc informatii din interiorul organismului.
2.Dupa natura agentului excitant
-mecanoreceptori stimulati de atingere, presiune, lovire
-termoreceptori stimulati de diferentele de temperatura
-chemoreceptori stimulati de modificarea concentratiei unor substante (olfactivi si gustativi)
-fotoreceptori stimulati de lumina
-algoreceptori (nociceptori) stimulati de orice excitant care produce durere
-baroreceptori pentru presiune
-osmoreceptori pentru presiune osmotica
3.Dupa viteza de adaptare
-fazici activitatea creste la aplicarea stimulului si scade la mentinerea lui
-tonici activitatea este constanta pe toata durata aplicarii stimulului
2.Calea aferenta
Este senzitiva.Face legatura intre receptori si centri nervosi.
Este reprezentata de dendritele si axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; si de dendritele si axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni.
3.Centrul nervos
Reprezinta toate structurile sistemului nervos central care analizeaza si prelucreaza informatiile primite si genereaza impulsuri nervoase.
Fiecare centru nervos are doua compartimente functionale:
1.compartimentul senzitiv unde sosesc informatiile de la receptori
2.compartimentul motor care transmite comenzile catre efectorii
In sistemul nervos exista 3 nivele majore unde se afla centrii nervosi care coordoneaza diferite tipuri de reflexe
-nivelul subcortical (diencefal, cerebel, trunchi cerebral)
-nivelul cortical, cortex cerebral (scoarta cerebrala)
-maduva spinarii
4.Calea eferenta
Este motorie.Face legatura intre centrii nervosi si efectori.Este reprezentata de axonii neuronilor motori din maduva spinarii; si de fibrele motorii ale nervilor cranieni.
5.Efectorul
Executa comanda primita de la centru nervos.Efectorii sunt reprezentati de muschi, care raspund prin contractie, si glande, care raspund prin secretie: muschii striati (efectori ai sistemului nervos somatic), muschi netezi (efectori ai sistemului nervos vegetativ), glande exocrine si glande endocrine.

Functia de conducere
Clasificarea cailor de conducere

Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba a sistemului nervos.
Substanta alba este formata din doua tipuri de cai:
-cai ascendente
-cai descendente

I.CAILE ASCENDENTE – CAILE SENSIBILITATII
Caile ascendente sunt senzitive.Conduc excitatiile sub forma de influx nervos, de la receptori (exteroceptori, propioceptori si interoceptori) la centri nervosi, si deservesc sensibilitatea corpului.Aceste cai sunt de doua tipuri: specifice si nespecifice.
Specifice pentru fiecare tip de sensibilitate (exteroceptiva si propioceptiva); conduc impulsuri cu rol in perceperea si discriminarea stimulilor.
Nespecifice care conduc sensibilitatea interoceptiva (visceroceptiva) impreuna cu calea spinotalamica.
Sensibilitatea este propietatea unor parti ale sistemului nervos de a receptiona, transmite sau percepe excitatii.
Sensibilitatea corpului (sensibilitatea somatica) este de trei tipuri: sensibilitate exteroceptiva, sensibilitate propioceptiva si sensibilitate interoceptiva.
Sensibilitatea exteroceptiva este de trei tipuri: tactila fina (epicritica) si tactila grosiera (protopatica), termica si dureroasa.
1.CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE
Caile sensibilitatii exteroceptive sunt cai specifice; au pe parcurs trei neuroni; au proiectie corticala; conduc impulsuri de la exteroreceptori tactili, termici si durerosi in scoarta cerebrala, pentru formarea senzatiilor specifice.
a) Sensibilitatea tactila fina (epicritica)
Sensibilitatea tactila fina este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach.
Caile sensibilitatii tactile fine au pe parcurs trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal, pe radacina posterioara a nervului spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii bulbari Goll si Burdach.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus, axonul sau se proiecteaza pe scoarta cerebrala.
Rol: conduc informatii tactile fine si vibratii.Caile sensibilitatii tactile fine conduc informatii privind forma, marimea, structura si perceptia greutatii obiectelor.
Proiectia corticala: neocortexul receptor zona somestezica I; se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian.
b) Sensibilitatea tactila grosiera (protopatica)
Sensibilitatea tactila grosiera este condusa prin fasciculul spinotalamic anterior.
Caile sensibilitatii tactile grosiere au pe parcursul lor trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul posterior medular.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus; axonul sau se proiecteaza pe scoarta cerebrala.
Rol: conduc informatiile tactile elementare (conduc informatii tactile grosiere si de presiune usoara).
Proiectia corticala: in neocortexul receptor in zona somestezica II.Se incruciseaza la nivelul maduvei spinarii.
c) Sensibilitatea termica si dureroasa
Sensibilitatea termica si dureroasa este condusa prin fasciculul spinotalamic lateral.
Caile sensibilitatii termice si dureroase au pe parcursul lor trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul posterior medular.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus, axonul sau se proiecteaza pe scoarta cerebrala.
Rol: conduc informatiile termice si dureroase.
2.CAILE SENSIBILITATII PROPIOCEPTIVE (KINESTEZICE)
Caile sensibilitatii propioceptive sunt cai specifice.Conduc informatiile de la propioceptori.Au proiectie corticala sau subcorticala.
a) Sensibilitatea propioceptiva constienta
Sensibilitatea propioceptiva constienta este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach.
Caile sensibilitatii propioceptive constiente au pe parcurs trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii Goll si Burdach din bulb.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus.
Rol: conduc informatiile de la propioceptori din regiunea gatului, trunchiului si membrelor la scoarta cerebrala.
Proiectia corticala: in neocortexul receptor, in zona senzitivo-motorie.Se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian.
b) Sensibilitatea propioceptiva inconstienta
1.Sensibilitatea propioceptiva inconstienta este condusa prin fasciculul spinocerebelos direct Flecshig, care preia informatii din partea inferioara a corpului; nu se incruciseaza.
2.Sensibilitatea propioceptiva inconstienta mai este condusa si prin fasciculul spinocerebelos incrucisat Gowers, care preia informatii din partea superioara a trunchiului si membrele superioare, se incruciseaza la nivelul maduvei spinarii.
Caile sensibilitatii propioceptive inconstiente au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii cornului posterior medular.
Rol: conduc informatiile de la propioceptori din regiunea gatului, trunchiului si membrelor in cerebel.
Proiectia corticala: in cerebel.
CAILE SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE (VISEROCEPTIVE)
Caile sensibilitatii interoceptive sunt cai specifice si nespecifice.
a) Caile specifice
Caile specifice sunt conduse prin fasciculele spinotalamice
b) Caile nespecifice
Caile nespecifice sunt reprezentate de substanta reticulata care se intinde de la maduva sacrata pana in talamus.
Rol: conduc informatii de la viscere.

II.CAILE DESCENDENTE – CAILE MOTILITATII
Caile descendente sunt motorii.Conduc impulsuri nervoase de la centri nervosi ai encefalului spre maduva, si deservesc motilitatea corpului.
Caile descendente sunt de doua tipuri: voluntare (piramidale) si involuntare (extrapiramidale).
1.CAILE MOTILITATII VOLUNTARE (PIRAMIDALE)
Motilitatea voluntara este condusa pe caile piramidale corticospinale (directe si incrucisate) si corticobulbare.
a) Caile piramidale corticospinale
Caile piramidale corticospinale strabat descendent toate etajele trunchiului cerebral.
La nivelul bulbului comportamentul este diferit:
– 75% din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului, formand fasciculul piramidal incrucisat
– 25% din fibre nu se incruciseaza in bulb ci in maduva spinarii, formand fasciculul piramidal direct.
Caile motilitatii voluntare au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ariile neocortexului motor.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al maduvei spinarii.
Rol: conduc comenzi pentru miscarile voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice din regiunea trunchiului, membrelor si o parte din regiunea gatului; de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral.
b) Caile piramidale corticobulbare
Caile piramidale corticobulbare se opresc in bulbul rahidian.Se incruciseaza la nivele diferite ale trunchiului cerebral.
Caile piramidale corticobulbare au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ariile neocortexului motor
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii motori de origine a fibrelor motorii ale nervilor cranieni.
Rol: conduc comenzi pentru miscarile voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice din regiunea capului si o parte din regiunea gatului.
2.CAILE MOTILITATII INVOLUNTARE (EXTRAPIRAMIDALE)
Caile motilitatii involuntare au origine corticala si subcorticala.
a) Caile extrapiramidale cu origine corticala
Caile extrapiramidale cu origine corticala fac sinapsa in ganglionii bazali (corpii striati).
Caile extrapiramidale cu origine corticala au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in neocortexul motor.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al maduvei spinarii.
b) Caile extrapiramidale cu origine subcorticala
Caile extrapiramidale care pornesc din centri subcorticali au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in centri subcorticali.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al maduvei spinarii.
Rol: conduc comenzi catre muchi scheletici si determina contractii musculare automate, intervin in realizarea unor activitati umane complexe, cum ar fi: mersul, scrisul, condusul masinii, innotul, cantatul la intrumente.
Caile extrapiramidale cu origine subcorticala sunt reprezentate de fasciculele:
– tectospinale (cu origine in coliculii cvadrigemeni din mezencefal);
– rubrospinale (cu origine in nucleii rosi din pedunculii cerebrali din mezencefal);
– nigrospinale (cu origine in substanta neagra din pedunculii cerebrali din mezencefal);
– vestibulospinale (cu origine in nucleii vetibulari din bulbul rahidian);
– olivospinale (cu origine in olivele bulbare din bulbul rahidian);
– reticulospinale (cu origine in substanta reticulata a trunchiului cerebral);
Toate aceste cai ajung in cordoanele anterioare ale maduvei spinarii; exceptie fac fasciculele rubrospinale care ajung in cordoanele laterale ale maduvei spinarii.

Sistemul nervos vegetativ (SNV)

Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului nervos care coordoneaza activitatea viscerala (inconstienta).
I.Structural si functional
Din punct de vedere structural si functional SNV este format din doua parti:
1.Sistem nervos simpatic
Sistemul nervos simpatic actioneaza in situatii neobisnuite: frica, furie, spaima.
Centri nervosi simpatici sunt situati in maduva spinarii, in coarnele laterale din regiunea toracica (T1-T12) si lombara (L1-L2).
Partea periferica este reprezentata de ganglionii vegetativi si fibre vegetative preganglionare si postganglionare.
2.Sistem nervos parasimpatic (cranian si sacral)
Sistemul nervos parasimpatic actioneaza in situatii obisnuite de liniste si relaxare a organismului.
Centri nervosi parasimpatici sunt situati in trunchiul cerebral si in coarnele laterale ale maduvei spinarii din regiunea sacrata.
Partea periferica este reprezentata de fibre nervoase de la nivelul trunchiului cerebral si al maduvei spinarii din regiunea sacrata si plexuri vegetative.
II.Structural si topografic
Din punct de vedere structural si topografic este asemanator cu sistemul nervos somatic, fiind alcatuit din sistem nervos central si sistem nervos periferic.
1.Sistem nervos central
Sistemul nervos central cuprinde:
– centri de comanda situati in maduva spinarii si in trunchiul cerebral
– centri de control si integrare vegetativa din hipotalamus, sistemul limbic si scoarta cerebrala.
2.Sistem nervos periferic
Sistemul nervos periferic este alcatuit din ganglioni vegetativi si nervi.

NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS
I.MENINGITA
Meningita este o boala infectioasa provocata de inflamarea meningelor cerebrospinale (cele trei foite care protejeaza axul cerebrospinal).
1.Cauze
Cauzele sunt infectioase, toxice, alergice, virusuri, ciuperci, protozoare.
2.Simptome
Se manifesta prin dureri de cap, febra, varsaturi, fotofobie (frica de lumina), contractia muschilor cefei, modificari importante in lichidul cefalorahidian.
3.Prevenire
Adoptarea unui stil de viata sanatos, evitarea frigului sau caldurii excesive.
II.HEMORAGII CEREBRALE
Hemoragiile cerebrale reprezinta revarsarea sangelui in tesuturi si cavitati, prin ruperea unui vas de sange din creier (accident vascular cerebral).
1.Cauze
Hipertensiunea arteriala, afectiuni cardiace si vasculare, fumatul si consumul excesiv de alcool, obezitatea, sifilisul, traumatisme arteriale, tumorile cerebrale.
2.Simptome
Se manifesta prin cefalee severa (dureri de cap puternice), varsaturi, lesin, pupile inegale, modificari de personalitate, coma, paloare, agitatie, hipotensiune, puls si ritm respirator accelerat.
3.Prevenire
Adoptarea unui stil de viata sanatos, evitarea consumului excesiv de tutun, alcool si cafea.
III.COMA
Coma este o stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare
1.Cauze
Coma apare ca urmare a unei boli grave: meningita, encefalita, hemoragii cerebrale, accidente traumatice, tumori, intoxicatii medicamentoase
2.Simptome
Pierderea cunostintei, lipsa de reactie fata de stimuli externi.
Pierderea sensibilitatii si a motilitatii voluntare cu pastrarea functiilor respiratorii si circulatorii.
3.Prevenire
Adoptarea unui stil de viata sanatos; evitarea surmenajului, a activitatii nervoase excesiv

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY